”Război” în instanță pentru banii din Programul Național de Oncologie. Dr. Gavrilaș Mureșan vs CJAS și DSP

De ce și, mai ales pentru ce?

În luna decembrie a anului 2023, o comisie formată din reprezentanți și specialiști ai Casei Județene de Asigurări de Sănătate și ai Direcției de Sănătate Publică decidea în speța permiterii accesului Clinicii Sanovil de-a intra în relație contractuală cu CJAS pentru accederea la Programul Național de Oncologie.

Explicația directorului CJAS BN,  Vilhelm Szekely a venit în cadrul unei conferințe de presă, după ce, în prealabil, o altă discuție în jurul acestui subiect a avut loc în cadrul unei ședințe de Colegiu Prefectural: „Avem un furnizor care insistă să intre în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate și nu reușește. Motivul este reglementarea, ordinul 180 din 30 martie 2022, al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, anexele la acest ordin. În anexă, la articolul 3, spune cine poate să intre în relație cu casa de asigurări de sănătate, pe programele naționale: instituțiile publice, furnizorii publici de servicii medicale și furnizori privați de servicii medicale pentru servicii medicale care excedează capacității furnizorilor publici de servicii medicale”.

Potrivit lui Vilhelm Szekely, motivul refuzului este simplu: doar dacă Spitalul Județean Clinic de Urgență este depășit de situație, adică nu mai poate presta servicii oncologice, în sistem pot intra firmele private. De altfel, anual, SJCU Bistrița raportează oficial dacă are capacitatea tehnică și umană de a furniza servicii și medicamente în Programele Naționale de Sănătate, în speță Programul Național de Oncologie, iar de fiecare dată răspunsul este da.

Vilhelm Szekely: „În stabilirea da sau nu pentru o entitate privată în a intra în relație contractuală pe PNS atributul directorului general este de a emite o decizie și a stabili comisia mixtă și nu mai mult decât atât.(…) De fiecare dată, în fiecare an și de câte ori este nevoie, entitatea publică este interpelată cu o adresă din partea Casei de Asigurări de Sănătate și Spitalul Clinic Judetean de Urgență răspunde că face față solicitărilor de a furniza servicii și medicamente în PNS-urile care se contractează în Casa de Asigurări de Sănătate. Până ce casa este obligată să respecte actele normative în vigoare și hotărârea comisiei, președintele casei respectă deciziile comisiei și nu face nicio presiune pentru emiterea acelei hotărâri. Până ce spitalul public face față solicitărilor, entitatea privată stă pe margine și așteaptă până ce vine o adresă prin care spitalul public spune că nu poate să facă față din punct de vedere tehnic și uman acestor solicitări”, a completat Vilhelm Szekely.

Și totuși… are SANAOVIL capacitatea de-a intra în Programul Național de Oncologie?

Are! Cel puțin asta spune dr. Gavrilaș  Mureșan, cel care în 9 iulie 2021, deschidea oficial noul Spital de Recuperare, Oncologie si Ingrijiri Paliative al Sanovil, construit în imediata apropierea a primei clinici, cea ridicată în 2007 pe str. Tudor Jarda nr. 2. A costat 3 milioane de euro, fiind construit exclusiv din fonduri private, fără aportul unor finanțări europene sau publice. Practic, a fost nevoie de 2 ani și jumătate pentru a putea fi dat în folosință.

Ce spune dr. Gavrilaș Mureșan? – ”Din păcate sistemul nostru public nu pune în centrul său pacientul, așa cum ar trebui să se întâmple.. Acum vin de la o discuție despre contractări și mi s-a spus că niciun pat din spitalul acesta nu poate fi contractat cu CNAS. Mie mi s-a pus în față un document recent în care se spune că spitalele private vor rămâne cu același număr de paturi pe care le-au avut la 31 decembrie 2020. Noi suntem acum în contract cu CJAS cu 62 de paturi, deși avem 82, dar e acceptabil să fim cu 75% din paturile disponibile. Nu înțeleg de ce discutăm despre paturi și nu despre pacienți care trebuie să beneficieze de asigurarea lor și ei ar trebui să o poată folosi oriunde li se oferă posibilitatea să fie tratați. Toți pacienții care vin la noi nu își vor putea folosi cardul de sănătate, banii pe care ei i-au investit și pe care i-au plătit în fiecare lună. La noi, vor trebui să plătească din buzunarele lor”.

Despre Spitalul de Recuperare, Oncologie si Ingrijiri Paliative al Sanovil, citește aici:

SANOVIL a deschis primul spital privat de Recuperare, Oncologie și Îngrijiri Paleative

Ce știm despre situația oncologică din Bistrița-Năsăud?

1. În primele 3 luni din 2024, 367 de bistrițeni au fost diagnosticați cu cancer. Astfel, la Secția Oncologie medicală s-au înregistrat 367 pacienți nou diagnosticați cu boală oncologică. În prezent, în secție se află internați 33 de pacienți.

2. La Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița există 40 de paturi la Secția de ocologie, dintre care 5 sunt de paleație. În județul Bistrița-Năsăud siunt înregistrați 7500 de pacienți care suferă de o boală oncologică. Anual, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, fac tratament prin Programul Național de Oncologie în jur de 1200 -1300 de pacienți.

IMPORTANT DE ȘTIUT: Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică, a transmis Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Potrivit organizaţiei, numărul persoanelor cu cancer din România aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000. Preşedintele FABC, Cezar Irimia, a declarat, într-o connferinţă de presă, că, în fiecare an, în România, se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană.

România are două categorii de programe naționale de sănătate: programele naționale de sănătate curative, finanțate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), și cele de sănătate publică, finanțate de Ministerul Sănătății. Aceste programe au fost reorganizate în 2022. Pentru 2024, Ministerul Sănătății a stabilit un buget de 860 de milioane de lei pentru cele 13 programe naționale de sănătate publică, în scădere cu peste 30% față de bugetul din 2023, stabilit după ultima rectificare din ianuarie 2024. Programul de screening pentru cancerul de col uterin este finanțat  cu 1,44 milioane lei (în scădere de la 2,73 milioane lei în 2023)”, scrie 360medical.ro.

Pe de altă parte, România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin în Uniunea Europeană  În anul 2020, dintre cele 30.447 de cazuri noi şi 13.437 de decese estimate la nivel european prin cancer de col uterin, 11,10 % din cazurile noi şi 13,43% din decese s-au înregistrat  în România, arată datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică. Avem un program național de screening pentru acest tip de cancer însă, mai mult pe hârtie, pentru că în prezent, programul pare să fie blocat din cauza lipsei de finanțare, explică la RFI, medicul de familie Gindrovel Dumitra