Crin Antonescu este propunerea coaliției PSD-PNL-UDMR pentru prezidențiale

Crin Antonescu s-a născut la 21 septembrie 1959, la Tulcea. A absolvit în 1985 Facultatea Istorie-Filozofie a Universității Bucureşti. A fost profesor și muzeograf până să intre în politică în anii ’90. Din 1992 a avut patru mandate succesive de deputat, fiind ales pe listele CDR sau PNL. Între 2008 și 2016 a fost senator.

Antonescu a condus PNL din 2009 până în 2014 și a fost președinte al Senatului României între 2012–2014. Este căsătorit cu Adina Vălean, fost comisar european pentru transporturi și actual europarlamentar PNL.

În ultima declarație de avere a soției sale, cea din iulie 2024, Crin Antonescu nu figurează cu venituri. Adina Vălean a declarat venituri de peste 280.000 de la Comisia Europeană pentru anul 2023.

Crin Antonescu a revenit în viaţa publică după 10 ani de absenţă, înainte de alegerile prezidențiale din acest an. În 2017, el declarat că nu se mai întoarce în politică „nici dacă învie Brătianu”, potrivit Agerpres.

Un mai târziu, fostul preşedinte al liberalilor a anunţat că şi-a depus documentele pentru a intra pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare din 2019.

În 2011, Crin Antonescu şi Eduard Hellvig conduceau în tandem PNL, primul ca preşedinte, al doilea în funcţia de secretar general al partidului.

Cei doi au pus umărul la alianţa dintre PNL şi PSD, numită la acea vreme USL, care a reuşit să răstoarne guvernarea girată de Traian Băsescu.

Cele două partide au convenit atunci să-şi împartă în mod egal locurile pe o listă comună pentru alegerile parlamentare.

Victor Ponta urma să devină premier după alegerile parlamentare din 2012, iar Crin Antonescu, candidat la alegerile prezidenţiale din 2014. Eduard Hellvig şi Liviu Dragnea au împărțit funcţia de secretar general al USL, fiind cei mai importanţi lideri politici după preşedinţii de partid.

În mai 2012, USL a reuşit să răstoarne Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu, executiv susţinut de preşedintele Traian Băsescu. Astfel, Victor Ponta a devenit prim-ministru.

Referendumul pentru demiterea lui Băsescu

În 2012, coaliția formată dintre PSD și PNL l-a suspendat pe președintele Traian Băsescu pe care l-a acuzat că „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale”, a făcut presiuni directe asupra judecătorilor CC, a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și s-a substituit funcțional Guvernului. Un alt lucru care i s-a reproșat președintelui este că a declarat că nu va numi un premier USL, chiar dacă această coaliție va obține majoritatea absolută în Parlament.

Referendumul de demitere a lui Băsescu nu a atins pragul de prezenţă – s-au prezentat doar 46,2 % din numărul total de alegători, în condițiile în care numărul necesar era 50%. Prin urmare, Traian Băsescu a rămas în funcţia de preşedinte al României.

Suspendarea lui Băsescu a atras numeroase critici internaționale la vremea respectivă, atât din partea Statelor Unite, cât și a liderilor UE. Cancelarul Germaniei Angela Merkel a declarat atunci că procedura de destituire a presedintelui roman Traian Basescu este „inacceptabila” .

La alegerile parlamentare din decembrie 2012, USL a obţinut o majoritate zdrobitoare. Victor Ponta a fost numit din nou în funcţia de şef al Guvernului, iar Crin Antonescu a devenit preşedinte al Senatului.

În martie 2014, alianţa USL s-a rupt, după ce Victor Ponta a refuzat să-l numească vicepremier şi ministru de Interne pe liberalul Klaus Iohannis, la acea vreme primar al Sibiului.

La alegerile europarlamentare din mai 2014, PNL a obţinut numai 15%, iar Crin Antonescu a demisionat din fruntea partidului.

În fruntea PNL a fost ales Klaus Iohannis, care ulterior l-a învins pe Victor Ponta la alegerile prezidenţiale.

Politologul Cristian Pîrvulescu a susţinut în urmă cu o săptămână că revenirea lui Crin Antonescu nu este întâmplătoare, avansând două scenarii: fie Crin Antonescu intenţionează să-şi reia cariera politică, fie încearcă să-i creeze un culoar spre Cotroceni fostului director SRI Eduard Hellvig, care a revenit în PNL, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informații.