Acasă la Arhivele Naționale: Cărți vechi și valoroase, documente inedite și extrem de rare într-o expoziție specială- Iluminismul românesc în spațiul transilvan și al Bistriței-Năsăud

”Aceasta expoziție trebuie parcursa cu mare atentie, la fel si documentele. Am adus si cateva carti dedicate Scolii Ardelene, unele in editii princeps de la Biblioteca Academiei, filiala din Năsăud. Noi suntem fericiți că le avem și putem aici, la arhive, să le expunem atenției dumneavoastră.”

Pentru iubitorii de carte rară și neprețuită, așa cum sunt și eu, o asemenea expoziție poate să fie egală cu peștera descoperită de Alladin. Fără doar și poate, ca istoric amator, să văd o  expoziție dedicată iluminismului în spațiul românesc, s-a transformat într-un eveniment, asta pentru că, ceea ce am văzut aici, m-a susprins: volume extrem de rare, cărti de capătâi ale iluminismului românesc și printre ele câteva nestemate și din alte epoci, precum  Pravila lui Matei Basarab, o culegere de legi tipărită în 1652, cu doar trei exemplare cunoscute sau Cazania lui Varlaam din 1643. O mare parte dintre ele sunt expuse publicului pentru prima dată.

La expoziție a fost prezent și doctorul bistrițean  Florian Coșoiu, unul dintre cei mai cunoscuți colecționari din Transilvania de obiecte rare și antichități.

CORNELIA VLAȘIN, directoare Arhivele Naționale BN: ”Ne-am permis să venim în fața dumneavoastră cu comorile noastre din Arhivă: sunt volume  de patrimoniu începând cu Cazania lui Varlam, cu Pravila tipărită în timpul lui Matei Basarab (1652), dar nu numai. Avem și Biblia de la Blaj, e a doua tipărire a Bibliei în limba română după Biblia de la București , în 1797, avem și Gramatica lui Radu Templea-și nu stiu cate exemplare mai exista din țara noastră din aceasta gramatică. De asemenea si avem numeroase carti bisericesti, tiparite la Blaj, dar nu numai la Blaj, am expus un un volum tiparit în 1856  la Iași din Cronica românilor și mai multor neamuri de Gheorghe Sincai. Practic acest curent are o importanță deosebită, pentru ca principiile nu au format numai Revoluția Pasoptista dar merg până la Marea Unire, dar mare din principiile Scolii Ardelene și curentul iluminist sunt valabile până azi”.

Ce este Iluminismul românesc?

luminismul este o mişcare ideologicã şi filozoficã, cu importante consecinţe culturale, sociale şi politice, caracterizatã printr-un vãdit cult al raţiunii, ştiinţei şi umanismului, manifestat în întreaga Europã a secolului al XVIII-lea. Prin iluminism se atacã fundamentele absolutismului în viaţa politicã, pe cele ale dogmatismului în ştiinţã şi religie, introducându-se o perspectivã mai criticã şi sistematicã, în ciuda mecanicismului sãu uşor rudimentar, care cautã sã articuleze toate cunoştinţele despre lume şi societate într-o singurã construcţie echilibratã şi sinteticã. Iluminismul este aşadar ideologia dominantã a secolului al XVIII-lea. Noua ideologie oglindeste nãzuinţele forţelor sociale dornice de progres, potrivnice vechilor rânduieli. Ideile iluministe vor patrunde cãtre sfârşitul veacului şi în ţãrile române:prin filiera italo-austriacã în Transilvania, unde cãrturarii vin în contact cu varianta preocupatã de rolul educaţiei, de rãspandirea cãrţilor, de întemeierea şcolilor publice şi prin filiera greacã sau rusã în Ţara Romaneascã şi Moldova, unde se dezvoltã o apropiere faţã de iluminismul francez de facturã preponderent filozoficã. Generic cunoscut sub denumirea de Şcoala Ardeleanã, reprezentat mai ales de filologi şi istorici, dar şi prin unicul mare scriitor al epocii, Ioan Budai-Deleanu, iluminismul transilvan a avut rolul de a resuscita spiritul national. Fundamentele revendicãrilor seculare ale naţiunii române sunt induse de ideile dreptului natural, contractului social bazat pe egalitate, libertate individualã şi suveranitate nationala.

Iluminismul românesc în spațiul județului Bistrița-Năsăud

Cornelia Vlașin explică: ”Am expus in fotocopie, ca sa explicitam, si câteva documente în care arătăm ce a însemnat acest curent pentru regiunile noastre: vorbim de Gimnaziul de la Năsăud, dar si de scolile greco-catolice si ortodoxe de pe Valea Bargaului, vedem preocupari la 1833, si am expus si tradus din chirilică scrisoarea preotului din Galatii Bistriței care dorea sa cumpere pentru scoala un dictionar româno german de la Sibiu(..)Am expus si cateva exemplare si procesul verbal al examenului de maturitate susținut de poetul George Cosbuc, pentru a arata ca acesti corifei ai Scolii Ardelene erau studiați și prezenți în materiale didactice ale scolilor din zonă și veden că  elevul Cosbuc a avut de tratat la limba română subiectul Petru Maior”.